Daca ne intrebam ce sunt branzeturile nefermentate, vom afla ca brânza proaspătă se incadreaza in aceasta categorie, este o brânza în forma sa cea mai „tânără” și cea mai pură.
Există două tipuri principale de brânză – fermentată și nefermentată. Brânzeturile nefermentate se obțin prin încălzirea laptelui, care face cașul și zerul să se separe, apoi cașul se va strecura. Aceste cașuri pot fi consumate în timp ce sunt proaspete.
În ambele cazuri, brânza trebuie consumată rapid, altfel se va strica. Brânza fermentată a fost dezvoltată cu mii de ani în urmă ca o modalitate de a face produsele lactate să reziste săptămâni sau luni.
Ricotta pufoasă, brânză cremoasă de capră, mozzarella moale, feta sfărâmicioasă… toate acestea sunt exemple delicioase de brânzeturi nefermentate.
Brânza care se încadrează în categoria „brânzeturi nefermentate” este îndrăgită pentru aroma sa simplă, dar satisfăcătoare. Brânza proaspătă are de obicei un gust „blând”, uneori sărat sau acidulat .
Brânza proaspătă nu are coajă și nu este învechită. Textura variază de la cremoasă și tartinabilă, la moale și flexibilă, la sfărâmicioasă. Majoritatea brânzeturilor nefermentate sunt vândute în cutii sau ambalaje de plastic și sunt la fel de probabil să fie găsite la un magazin alimentar ca și într-un magazin de brânzeturi de specialitate.
Cum Se Fac Branzeturile Nefermentate
Brânzeturile nefermentate sunt brânzeturi care nu au fost lăsate să se matureze prin procesul de fermentație și sunt consumate proaspete. Acestea sunt brânzeturi moi, cu un conținut ridicat de apă și un gust dulce, comparativ cu brânzeturile fermentate care au un gust mai intens și o textură mai tare.
Iată o rețetă simplă pentru a face brânză de vaci nefermentată acasă:
Ingrediente:
- 2 litri de lapte proaspăt
- 3 linguri de oțet sau suc de lămâie
- 1 linguriță de sare (opțional)
Mod de preparare:
- Încălziți laptele într-un vas mare, la foc mediu, până când începe să fiarbă ușor.
- Adăugați oțetul sau sucul de lămâie și amestecați ușor, până când laptele începe să se coaguleze și formează bucăți de brânză.
- Lăsați laptele să se odihnească timp de aproximativ 10 minute, apoi folosiți o strecurătoare sau un tifon pentru a separa bucățile de brânză de zer.
- Clătiți bucățile de brânză cu apă rece și adăugați sare după gust, dacă doriți.
- Puneți brânza de vaci într-un recipient și păstrați-o la rece până când este gata de utilizare.
Brânza de vaci nefermentată poate fi utilizată în diferite rețete, cum ar fi omlete, salate, sandvișuri sau poate fi mâncată simplă ca o gustare sănătoasa și hrănitoare. Această brânză este bogată în proteine, calciu și alte nutrienți benefici pentru organism.
Care Sunt Branzeturile Nefermentate – Exemple
Iata care sunt branzeturi nefermentate – exemple lista completa:
- Feta: Feta este în saramură, ceea ce îi conferă o aromă sărată, acidulată. Se face de obicei cu lapte de oaie sau capră, dar poate fi făcut și cu lapte de vacă.
- Queso Fresco: textură sfărâmicioasă, uscată și aromă ușoară, ușor sărată.
- Cotija: Sec și sfărâmicios și puțin sărat. Similar cu feta, dar adesea mai blândă.
- Mozzarella : Cunoscută și sub denumirea de brânză „pasta filata” , cașul pentru mozzarella este încălzit și întins. Mozzarella proaspata se pastreaza in apa si are o textura foarte cremoasa. O formă mai uscată se vinde învelită în plastic. Ambele au o aromă blândă, lăptoasă.
- Oaxaca : aromă ușoară, cu o textură ușor cauciucată, asemănătoare cu mozzarella
- Panela : Aromă ușoară și o textură care se înmoaie, dar nu se topește când este încălzită. Panela poate fi prăjită la tigaie sau la grătar.
- Halloumi : aromă ușoară și o textură cauciucoasă care se înmoaie, dar nu se topește când este încălzită. Halloumi poate fi prăjit sau la grătar.
- Paneer : lapte de cultură (acrișor) presat într-o brânză care se feliează, cu o textură sfărâmicioasă, cremoasă, care nu se topește complet.
- Brânză de fermier : lapte de cultură (acru) care a fost scurs într-o textură uscată și sfărâmicioasă .
- Queso Blanco : Lapte de cultură (acru) presat într-o brânză sfărâmicioasă, cu o aromă ușoară și o textură care nu se topește complet.
- Crème fraîche : Lapte sau smântână care a fost cultivată (acrisă) astfel încât textura să se îngroașe. Similar cu smântâna.
- Fromage blanc : Lapte care a fost cultivat (acru) care este mai gros decât creme fraiche, dar nu la fel de gros ca ricotta. Are o aromă ușoară, acidulată și o textură netedă.
- Ricotta : brânză cremoasă, tartinabilă, cu o aromă ușor dulce, lăptoasă. Cea mai bună ricotta are o textură pufoasă, netedă și nu este granulată. În mod tradițional, se face folosind zerul scurs din caș.
- Mascarpone : Cremă care a fost îngroșată și scursă și are o aromă ușor dulce.
- Caș : caș cu lapte sau smântână adăugată pentru a le da o consistență de lingură. Aroma brânzei de vaci tinde să fie puțin acidulată.
- Quark : O brânză fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, cu o textură mai fină și mai cremoasă decât brânza de vaci, dar nu la fel de netedă ca smântâna.
- Brânză de vaci : brânză de vaci cu conținut scăzut de grăsimi, numită și brânză de vaci cu caș uscat .
- Brânză proaspătă de capră (chevre) : aromă acidulată și consistență tartinabilă.
Din punct de vedere istoric, brânza a fost fermentată în peșteri. Peșterile au oferit o zonă răcoroasă, umedă și ferită de soare. În unele zone, brânzeturile sunt încă maturate în peșteri, deși în vremurile moderne este mai frecvent să le fermenteze în clădiri climatizate. Organismele vii din brânză trebuie păstrate la rece, astfel încât să se reproducă și să fermenteze laptele din brânză.
Branzeturi Fermentate Exemple
În România există și mai multe tipuri de brânzeturi tradiționale fermentate. Aici sunt cateva exemple :
Telemeaua: o brânză moale sărată și acră făcută din lapte de vacă, oaie sau capră. Telemea este adesea folosită în bucătăria românească pentru a pregăti mâncăruri tradiționale precum salata de roșii și castraveți.
Brânză de burduf: o brânză moale fermentată din lapte de oaie, de capră sau de vacă. Brânza este fermentată în vezica de oaie sau de miel, ceea ce îi conferă o aromă puternică.
Cașcavalul este o brânză fermentata si tare făcută din lapte de vacă. Cașcavalul este adesea folosit în sandvișuri.
Urda: o brânză moale proaspătă făcută din lapte de vacă, oaie sau capră. Urda este adesea folosită în deserturile tradiționale românești precum pasca și cozonacul.
Brânză de burduf cu smântână: O variantă de brânză de burduf la care se adaugă smântână pentru a da o textură mai cremoasă și o aromă mai blândă.
Aceste brânzeturi fermentate sunt adesea folosite în bucătăria românească pentru a adăuga savoare și textură mâncărurilor tradiționale.
Este necesară fermentația pentru a face brânza?
Da, fermentația este necesară pentru a face majoritatea tipurilor de brânză. În timpul procesului de fermentație, bacteriile sau enzimele sunt adăugate, sau apar natural în lapte și încep să descompună lactoza din lapte în acid lactic. Acest proces de acidifiere a laptelui ajută la coagularea proteinelor din lapte, ceea ce duce în cele din urmă la producerea brânzei.
Există diferite metode de fermentație a laptelui, cum ar fi fermentarea naturală, fermentarea cu starteri de bacterii lactice sau fermentarea cu adăugarea de enzime coagulante, cum ar fi renina (o enzima proteolitica) cheag (o enzima produsa de intestinele animalelor), sau tărâțe de grâu. Fiecare metodă produce brânză cu caracteristici unice de gust, textură și aromă.
În general, brânzeturile fermentate sunt mai sănătoase decât brânzeturile proaspete, deoarece procesul de fermentație crește concentrația de bacterii lactice benefice și reduce cantitatea de lactoza din lapte. Aceste bacterii benefice pot ajuta la îmbunătățirea sănătății intestinale și a sistemului imunitar.
Care brânză are cele mai multe probiotice?
Probioticele sunt bacterii benefice care pot ajuta la îmbunătățirea sănătății intestinale și a sistemului imunitar. Deși majoritatea brânzeturilor conțin bacterii lactice benefice, nu toate brânzeturile conțin aceeași cantitate de probiotice.
Din categoria brânzeturilor fermentate, cele care conțin cele mai multe probiotice sunt cele care sunt făcute cu lapte crud și nu sunt pasteurizate sau sunt făcute cu starteri specifice de bacterii benefice. Aici se includ brânzeturile ca Roquefort, Gorgonzola, Cheddar, Parmezan sau Brie.
De asemenea, brânzeturile proaspete nefermentate, cum ar fi brânza de vaci sau cottage cheese, conțin de asemenea bacterii lactice benefice, dar în general într-o cantitate mai mică decât brânzeturile fermentate.
Este important de menționat că nu toate bacteriile din brânză sunt probiotice și că unele brânzeturi conțin prea puține bacterii vii pentru a fi considerate surse eficiente de probiotice. În plus, este important să verificați eticheta brânzei și să vedeti dacă este făcută cu lapte crud și cu starteri de bacterii probiotice pentru a fi siguri că aceasta conține cantități semnificative de probiotice.
Citeste si: Probiotice Naturale Exemple
Bună tuturor și bun venit pe acest blog!
Numele meu este Andreea Lupsa și sunt cunoscută mai ales pentru abilitățile mele bune de comunicare, disponibilitatea de a obține cele mai bune rezultate din fiecare proiect în care sunt implicata și munca grea.
Cu o diplomă de licență în administrație europeană, am lucrat în ultimii ani în diferite companii cu proiecte de externalizare în asistență pentru clienți.
Cel mai important lucru pentru mine este să fiu sincera cu mine și încerc să-mi trăiesc viața după acest principiu.
Îmi place să călătoresc și încerc să călătoresc cât mai mult posibil. Acum este un pic dificil, în contextul unei pandemii, dar am trăit un an la Roma, Italia și a fost cu adevărat unul dintre cele mai bune momente din viața mea, având șansa de a experimenta o nouă cultură și de a mă întâlni niște oameni uimitori.
În prezent sunt expert într-o companie multinațională, dar îmi place să-mi petrec timpul liber cercetând și scriind despre lucruri care mă pasionează, cum ar fi sănătatea, frumusețea, filmele și muzica.